Saint George Mtb Marathon

Cand: 06.05.2011

Unde: Sfantu Gheorghe, Muntii Baraolt

Cine: eu, ajutat de echipa tehnica (Cipri); alte cateva zeci de participanti


Scurrt pe doi, un concurs foarte fain. Voie buna, organizare cum trebuie, traseu grozav. Cum am aflat in ultima clipa de el, m-am inscris in dimineata concursului direct la stand. Am fost asistat de echipa tehnica, a.k.a Cipri care avea in rucsac tot ce-mi trebuie. Ideea era ca dupa start el sa plece la Sugas-Bai, sa urce sus pe Gorgo si cand trec sa faca poze.
Asa ca, dupa o scurta incalzire ne-am aliniat la start unde, inghesuiala mare mon'cher. Tot soiu' de biciclete, care mai de care mai complicate si mai "ultimu' racnet". De pe unele lipsea numa' aparatul de belit cariciu'....poate ca aveau si d-ala dar l-au uitat acasa.
Eu m-am dat cu o versiune mult imbunatatita a Tancului Secuiesc. Noua versiune, denumita Tancu Secuiesc RS Deluxe, are un cadru usor de Cr-Mo, restu' componentelor fiind Suntour si Dia Compe. De la bita veche am pastrat numai jentile si butucii, care erau ok.
Lasand chestiile astea complicate la o parte, la bita am muncit mult, ziua concursului fiind oarecum si ziua testului. Adica ziua care sa-mi confirme daca am facut sau nu treaba buna...... si am facut bag de seama caci nici de-atunci n-am mai mesterit nimic la ea, cu exceptia monoblocului.

Incalzirea

 Si deci, am concurat la tura lunga, denumita "Profi". (ce pompos suna, s-au umflat ficatii-n mine). Astfel, am avut de parcurs 43 de km si 1100 m. diferenta de nivel. Cei mai multi au fost inscrisi la tura medie, existand si o proba de familie. Idee foarte buna dealtfel.

Harta traseului

Inscrierea

Cu echipa tehnica

No, asadar, startul s-a dat la 11 (parca). O prima bucata spre iesirea din oras am mers cu militia in fata, cu girofare si tot ce vrei. Am vazut si o tranta urata, destul cat sa-mi aduca aminte ce voi pati daca casc gura.
Traseul per total a fost mai mult decat ok, si cu coborari tehnice, si cu urcari tari. Cam mult push-bike mi s-a parut, asta insa e parerea mea personala. O alta parte care mi-a placut e ca au facut fotografii cat cuprinde.
Al doilea post de realimentare ar fi putut sa fie putin mai repede, dar a fost ok si asa.

 Intr-una din urcari, pedalam eu ce pedalam, cand, raman prost la cum trece o tipa pe langa mine. Ma uit putin, imi zic ca o ajung si pedalez mai departe. Peste 100 metri cum pedalam eu asa in sictir, iara trece o tipa. Ma sa-mi fut una, asta deja e nesimtire. Atunci am realizat ca eu am pornit prea tare la start si defapt acuma eram cam taiat. Asa ca m-am concentrat putin si in urmatoarele 5-10 minute mi-am revenit, mi-am gasit ritmul, dupa care a urmat o perioada in care am vajait pe langa altii.
Cu noroiul a fost ok, o portiune a fost unde a fost mai maricel, dar in rest acceptabil.

Am terminat concursul pe 11 la categoria mea, ceea ce nu-i chiar rau pentru primul concurs de mtb adevarat la care particip. Cu Cipri nu m-am intalnit pe traseu, el a fost prezent sus in varf dar noi am trecut cumva prin spatele varfului la nici 50 m.

Dupa concurs, putin rupt de Soare

Dupa concurs, eu n-am mai asteptat premierea si am plecat cu Cipri direct la Bixad, sa ma refac in apa minerala alaturi de o bere rece. Acolo ne-am intalnit cu Diana, Madalin, Ana, Bebe, Zamostica si Grisu. Am facut baie, ne-am ingramadit 8 insi in masina lu' Cipri ca a venit plaoia, am sarbatorit-o pe Ana, am povestit, dupa care am venit acasa. (voi pune si ceva poze de acolo)

Ca si plusuri: inscriere ieftina, posibilitate de a spala bita dupa concurs, medalii si diplome pentru toata lumea, puncte de alimenate bine dotate, mancare, poze la greu, trasee pentru toata lumea, tombola (unde am si castigat o pompa), tricou inscriptionat.
Minusuri: cam mult push-bike, in al doilea punct de alimentare mergea niste ulei de lant.
Per total un concurs foarte fain, si la anu' facem act de prezenta in mod sigur.

Ture faine!

"Prima" evadare

Cine: Andi, Cipri si eu

Cand: 11.06.2011

Traseu: Sfantu-Moacsa-Cernat-Targu Secuiesc-Turia-Balvanyos-Bixad-Micfalau-Malnas-Olteni-Sfantu.

No ca s-a infaptuit si prima tura de bita a celor 3 crai. Adevarul e ca era planificata de ceva vreme, doar ca am fost sabotati de coatele lu' Cipri. S-apoi am scos-o si pe Andi de la naftalina.
Si deci, pe langa traseul descris planul initial mai includea o urcare la Sfanta Ana sau o baie in apa termala la Bixad, asta asa, pentru divertisment. Asa ca, iata-ne reuniti in formula magica de 3, echipati pana-n dinti. Voi lasa pozele sa vorbeasca caci la turele de bita nu-s parca atat de multe de povestit, s-apoi tre' sa marturisesc ca suntem putin in urma cu blogul. Cu alte cuvinte, vorba lunga saracia secuiului.

Spre Moacsa

In buricu' Targului

Desi aratam ciudat cu vestele alea verzi pe noi, cu profunda sinceritate trebuie sa marturisesc ca, nu-s prostii domne. Mai ales pe drumuri national/europene, si mai ales cand e pielea ta in joc. Adica vine vreun cascat aburind a alcool sau vreo pizda proasta de Bucuresti in vreun "chiu7" si te face praf. Desigur, doar ca ai vesta pe tine nu inseamna ca nu poti avea norocu', dar conteaza mult. Adica se vede de pe Luna.
Si pentru ca traim in Romania, pentru inca 20 de ani de acum incolo (cam asta e cea mai optimista previziune   vis-a-vis de respectul pentru "ceilalti participanti la trafic") ,noi o recomandam cu caldura pe drumurile circulate, macar pe ultimul ins din pluton.

Bodocu' in departare

 De la Cernat la Targu' ne-a plouat usurel, astfel incat absorbantul ala mare din pantalonii de bita (denumit generic burete) s-a umplut cu apa. La Targu am facut o scurta pauza cat am intrat in Kaufland sa luam ceva dulcegarii, apoi am plecat mai departe. Si pentru ca cel de sus ne iubeste, portiunea pana la Balvanyos am prins-o cu vant din plin. Din fata.

La trena

Cipri a cam tras cu coatele. Asa ca daca vi se pare ca sta mai ciudat pe bita, e din cauza lor

Aproape de Balvanyos

 La Balvanyos am ajuns exact la fix. Caci s-a pus de o ploaie torentiala ca-n filme. Asa ca ne-am pus si noi la o bere, asa, de compensatie.

Dupa o bere si cateva dulcegarii s-a oprit si ploaia. Asa ca, am sarit rapid "in şa" si i-am dat la deal. Caci de la Balvanyos asta urmeaza daca vrei sa treci "dincolo".

Poza de grup, cu ursu' Yoghi

Balvanyos din inaltime

Sus la fostu' sanatoriu

 De la sanatoriu a urmat o coborare prelungita, de vreo 15 km, pana dincolo la Bixad. Soseaua in sine e praf, ca dupa razboi. Pacat de zona asta si de frumusetile pe care le ascunde.

Lasand in urma Bixadul

De la Bixad, au urmat alti 35 de km pana acasa, pe care i-am parcurs destul de rapid. De partea astalalta a muntelui vremea a fost perfecta. Am ajuns acasa in prag de seara, multumiti de tura facuta. Fapt pentru care ne-am autosesizat si ne-am dat dreptul la o bere.
Per total, am vrut sa scoatem o medie de 20 la ora. Ne-a iesit un 19 cinstit. Si un 110 km si mai cinstiti. Poate au fost putin cam multi pentru Andi, caci am luat-o cam fara antrenament.  No da' s-a recuperat rapid, s-apoi, sunt convins ca mai daunator decat statul (roman, in picioare, degeaba, de-ampulea si in orice alta forma) nu e.

Pana la urmatoarea aventura biciclistica, sosele fara dobitoci va (imi) urez!

Avem un singur Crai

Unde: Piatra Craiului

Cand: 29.05.2011

Cine: Cipri si eu

Traseu: Fantana lui Botorog-cab. Curmatura-vf. Turnu-vf. La Om-ref. Grind 1-la Table-satul Magura-Fantana lui Botorog.

Planuita de multa vreme, a'sta tura s-a bucurat de un entuziasm enorm, mai ales din partea lu' Cipri. De ceva vreme visa sa ajungem in muntii mari. Cat au fost zapezi mari ne-au impiedicat in special echipamentul si experienta adecvata acestui tip de ture. Apoi, la inceputul lui mai cand vremea incepe sa permita efectuarea de ture cu specific  mai alpin, taica Cipri si-a bulit urat de tot coatele, plus clavicula rupta. No dar, dupa cum se va vedea, doru' de inaltime a invins si cele mai acute dureri de cot.
Asa ca, treziti cu noaptea-n cap, pe la 5 si ceva am si decolat din Sfantu. Cu o intarziere destul de mare, as preciza. Prin Zarnesti am cautat un non-stop sa luam ceva de mancare apoi, ca sa mai recuperam ceva din timp, am mers cu masina pana la Fantana lu' Botorog, scurtand astfel o ora.
Primele poze

In drum spre Curmatura

Creasta vazuta din Poiana Zanoaga

Ajunsi la Curmatura.....liniste.Poporul inca sforaia prin corturi, la cabana era liniste. N-am putut sa nu ne amuzam putin pe seama unui cort -foarte fain dealtfel- mov, cu vaca Milka pe el. Am refacut apoi stocul cu apa proaspata de la izvor pornind apoi spre Saua Crapaturii.

Spre Saua Crapaturii 

In sus spre Turnu'

Piatra Mica vazuta dinspre Turnu'

Ajunsi sus in Turnu, nu-ti venea a inchide gura. Peisaje vrajite in toate partile, mii de flori multicolore, tot soiu' de ganganii mai mult sau mai putin zgomotoase zburdand prin vazduh, si un Soare imbietor faceau atmosfera divina.

Poza de varf in Turnu

 Ajunsi sus in Turnu, am facut cateva poze, ne-am minunat, dupa care am continuat cu "Nordica". Baiu' mare a fost ca, clabuci imensi de ceata urcau din vale spre creasta. Asa ca in curand am ajuns sa vedem doar la mica distanta.

Pârşu' carpatin

Nordica

Ceata disparea uneori pentru cateva secunde, astfel ca puteai vedea pana-n vale. Prima parte a crestei se parcurge fara dificultati mari. Distractia incepe de la Ascutit in colo. Am oprit vreo 5 minute si la refugiu din Ascutit, l-am puricat putin si n-am gasit gunoaie de luat.
Mai departe, partea grea a picat pe taica Cipri, care avand coatele futute a avut niscaiva dificultati, la descatarat in special. Astfel ca, zona Timbalelor a fost o piatra de incercare destul de grea. N-am zburdat precum caprele negre, dar incet si cu atentie am trecut rand pe rand peste fiecare obstacol.

Refugiul Carl Lehman

Piscul Baciului, 2238 m

In varf am stat putin, am tras clasica poza de grup dupa care ne-am dat la vale. Si pentru ca Murphy are intotdeauna dreptate, la 5 minute dupa ce am inceput coborarea spre ref. Grind 1, ceata a disparut si am putut vedea pana departe. Coborand in jos, am mai dat de lume care cobora si urca sus "La Om". La un moment dat, aflati sub un soi de saritoare, aud ca aia de sus striga ceva (parca piatra), dupa care ma intorc spre Cipri si intreb "ce-a strigat ala ma?". Nu stiu zise, moment in care un ditai bolovanu sa pravali pe langa mine. Ma sa-mi fut una, asta a fost aproape.

Mirific

Sudica

Ref. Grind

Nordica, Curmatura si Piatra Mica

De la Grind am coborat apoi in pas alert spre "La Table", continuand apoi spre Zarnesti pe la Casa Folea si Magura. O treaba haioasa a fost ca, mergand prin Magura, mi-am dat seama ca drumul inconjoara oarecum....si intreb un copil care statea afisat in poarta. "Pe unde putem cobora mai direct spre Fantana lu' Botorog?"
-"pe la noi prin gradina", zice pustiu. Ocazie cu care ne-a cerut si ceva de mancare. L-am dotat bine cu biscuiti, dupa care deschizandu-ne poarta, ne-a aratat cararea.
Acuma, care era probabilitatea ca din atatea case pe langa care am trecut, sa nimerim exact la aia care are poteca directa in jos?

Prin gradinile oamenilor

De poveste

Dupa ce-am trecut prin 2-3 gradini am ajuns iar in padure. Acolo ne-am intalnbit cu 'nea Fane, din Magura. Caci asa s-a prezentat. Dupa ce i-am laudat zona, am discutat imobiliare nenica. Noi eram curiosi de pretul terenului, caci ne-a fermecat zona. Ne-a zis ca are pamant de vanzare, ca ne intelegem, ca sa facem oferta. A' naibii s-a nimerit sa discutam afaceri cu taica Fane -avand vreo 3 atmosfere corespunzatoare de alcool la bord- duminica amiaza pe o panta inclinata, la mama naibii pe coclauri. Pana la urma asa grait-a taica:
-"ma baieti, daca vreti pamant, veniti in Maguta si-l cautati pe 'nea Fane. Toate lumea ma cunoaste; veniti, ma cautati si ne intelegem". Sanatate si noroc bun i-am urat, dupa care am continuat coborarea.
Poteca ne scoase la 10 minute de Fantana lui Botorog.
Ajunsi acasa, am avut ce discuta. Caci Craiasa ne-a oferit o zi plina de frumos. Ne-am promis sa revenim foarte curand, sa facem cat mai multe trasee din taramul Craiesei