Din dor de Bucegi

Cand: 31.07.2011

Cine: Dan, Daniela, Andi, Cipri si eu

Traseu: Simon - Valea Gaura- Omu- Batrana - Gutanu - Simon

Dupa Marathon 7500 am tras asa o "plictiseala" de Bucegi incat am zis ca o lunga bucata de timp nu voi mai calca taramul lor. No da' cum socoteala de-acasa nu se potriveste cu aia din targ, ne-am pomenit intr-o frumoasa dimineata de duminica ca tot la dansul mergem. Cu Dan si Daniela ne-am intalnit duminica dimineata in partea de sus a satului, de unde am continuat in bena papucului inca o bucatica de drum.

Pregatirile dinaintea plecarii

In a'sta tura, Cipri a venit cu noul lui "rucsacel", de 50 de litri. Evident, contra intepenirii fermoarului, slabirii cusaturilor, decolorarii premature si altele asemenea, acesta a trebuit udat crestineste.

Langa cascada "Moara Dracului"

Gagicile si pârşu' carpatin

Urcand printr-a doua caldare (daca nu ma-nsel)

In aceesi caldare am facut s-un mic ospat alaturi de niste bijuterii obraznice de cai. Mai ca i-as fi bagat sub capota Daciei pentru un plus de putere doar ca.....dupa indelungi meditari am ajuns la concluzia ca nu incap.

Ospat cu martoage obraznice

Dupa un mic ospat, presati si de norii care din cand in cand s-adunau amenintatori, am purces mai departe, castigand repede altitudine.

Din ciclul " Eu la: " prezentam Andi si (la) valea Malaiesti

Bucsoiu in clocot

Mai e putin....pana departe

Sus la Omu de-ai sa vii, ceai cu rom iti voi servi

  Sus la Omu am baut un ceai, am facut o poza apoi am coborat spre Gutanu.Bucata asta era prevazuta si la 7500.....doar ca noi n-am mai apucat s-o facem. Parcurgerea ei in tura de azi n-a fost deloc o coincidenta. Si toate astea pentru ca competitia va exista si la anul...
...pana in Gutanu am mers sub amenintarea unor nori foarte fiorosi, dar cu putin noroc am scapat. N-am scapat insa de cainii ciobanilor...

Pe parcurs, vremea s-a mai indreptat astfel incat, apasat de chinul uriasului meu talent fotografic, am tras cateva cadre

Ajunsi jos in Gutanu m-am sacrificat putin de dragul tovarasilor si am alergat cativa km buni sa aduc masina la inaintare.

In plictiseala forestierului unii se joaca cu spray-ul lacrimo....de te dai cu el, plangi 24/7. Testat de noi!

Dupa recuperatul masinii a urmat partea aia nasoala cu ....omu vine, da' mai si pleaca. Asa ca ne-am imbarcat si  via 'tuti Gheorghe, unde seara s-a scurs alaturi la traditonalele poze. Totul mentinut umed de Timisoreana.

Ture insorite sa aveti!