marți, 13 decembrie 2011

Aniversare CPNT

Cand: 25.11.2011- 27.11.2011

Unde: Fagaras, cabana Sambata

Cine: multi nenica, de unii nu-mi aduc aminte, altora le-am uitat numele. Deci: Dani, Irina, Bejan, Malurici, Freddie, Smendre, Timea, Cipri, Andi, George, Ciri mic, Ciri mare, Horatiu, Iulian, Brezele, Balan, Cornel, Bogdan mic, Cezar, Victor si Iulia, Mitica si eu. Si ma mai gandesc, caci sigur uit pe cineva.



Si deci, invitati fiind la aniversarea lor, n-am putut refuza oferta, mai ales ca era si-n Fagaras. Asa ca vineri pe seara m-am pomenit la Bogdan mic in masina, mergand spre Sambata. Cateva cumparaturi la Fagaras si da-i bataie spre pastravarie, locul unde lasam masinile.
Ne-am echipat, am pus frontalele si i-am dat bataie....dupa vreo 2 ore si ceva am ajuns la cabana acolo unde, fara prea mari intarzieri a inceput o mica cantare, care s-a intins pana spre 4 dimineata.
Dar sa lasam pozele sa vorbeasca

A inceput cantarea

Maestrul cavaler Malurici

Multumiri lui Ciri mic pentru poza.
Seara de vineri s-a sfarsit, asa cum am povestit, in acordurile chitarei manuite cu maiestrie de Malurici. A urmat un somn scurt, de vreo 3 ore, apoi trezirea caci plecam in tura cea mare, cab. Sambata-Fereastra Mica-Vistea-Moldoveanu si retur. O tura nu tocmai scurta dar nemaipomenita pentru o aniversare. Asa ca, cei cu dorinta mai puternica decat somnul, am mancat, ne-am echipat si am plecat.

Plecarea

Aceeasi ipostaza

Spre Fereastra Mica, atmosfera inca glaciara


Ceata lu' pitigoi

Ranjind, cu bentita pusa invers

Urcarea in creasta s-a facut fara prea mari dificultati. Pana am ajuns sus, a ajuns si Soarele la noi.

Urlea, pe fundal
Refugiul din Fereastra Mica

Miorita
Ciri mic






Salbaticul Iezer pe fundal
The


Living...on the edge. Vorba "taranilor" de la Aerosmith



Creasta Vistea-Moldoveanu

La adapost de vant

Doi ciobani. Unul cu caciula. Celalalt cu oi


Poza de grup

Nu pot sa nu mentionez ca nimeni n-a vrut sa facem un "Joska pe pisc", fie el si in gluma. Damn, va trebui sa platesc pe cineva...
Pana am tras noi cateva poze pe varf si a ajuns toata lumea, o mare de nori s-a napustit asupra Tarii Fagarasului, spre incantarea noastra.



In the middle of nowhere


Apus peste trapez


Noapte buna, puiule
Apusul a fost atat de frumos incat, cu Smendre si cu Ciri mic am ramas in urma, la pozat si admirat. Vizualizand ulterior pozele, a meritat fiecare rafala de vant care ne-a inghetat mutra. Da' la ce ranjet aveam pe fata, putea sa vina si glaciatiunea....
Dupa intoarcerea la refugiu a urmat o scurta furajare, schimb de impresii cu cei care au fost in alte ture (Dara, Cheia Bandei), apoi cantarea s-a pornit din nou. Tot seara asta trebuiau sa soseasca Andi, Cipri, Iulia si Victor. Vazand ca nu apar, pe la 11 noaptea m-am echipat si am pornit sa dau o raita in jos, poate au patit ceva sau s-au ratacit. Cand am iesit in fata cabanei era o ceata de nu vedeai 5 metri, noroc ca stiam incotro trebuie s-o apuc. Dupa 10 minute de alergat am dat de ei....urcau greoi cu rucsacii mari prin ceata deasa. In scurt timp am ajuns la cabana unde ne-am contopit cu show-ul existent

Dom' presedinte
Si fenomenul

Nenea George
 Dupa o seara de cantare care s-a intins pana tarziu, a doua zi n-o puteam pur si simplu lenevi. Asa ca, dintr-o vorba in alta am plecat intr-o tura cu Victor si Iulia, caci Andi era accidentata le genunchi, Cipri la calcai. Unii trebuiau sa plece iar la altii a invins lenea. Asa ca, am pornit sa urcam sus pe Piatra Caprei, varful ce vegheaza asupra Sambetei.

Dorul inaltimilor

Victor

si Iulia
Am prins o vreme idilica
 La un moment dat, vazand ca traseul tot ocoleste am decis s-o scurtam ochiometric, printr-un soi de horn abrupt si semi-inghetat. Asa ca am urcat...

Si-am tot urcat

Cine-a zis ca nu-s pereti in Fagaras
 Evident ca la un moment dat ne-am incurcat, caci nu ne-a dus mintea sa luam cu noi niste coarda si niste pioleti...asa ca n-am avut ce face decat sa ne retragem, pe o alta varianta.

Victor intr-un traverseu...ce-i drept, a reusit sa ma tina cu respiratia taiata
 Si ce sa vezi, ne punem noi sa mancam ceva, anunt "baza" ca facem cale intoarsa si timpul in care ajungem jos si dam sa plecam. Victor, care avea dublarii in picioare si se misca mai lesne era putin inaintea noastra, cerceta valcelul pe care vom cobora....cand ce ne striga? Taceti din gura ca e un urs! Ma uit in  lateralul meu si la vreo 10 metri, ce sa vezi, un ditai ursu' aparu....cumva dihania dracu nu ne-a auzit si a dat peste noi. Acuma baiul era ca in spatele meu si al Iuliei era perete de stanca, in dreapta ursului era prapastie si in fata era abrupt rau. Si s-a uitat Mos Martin la mine, la Iulia, a grohanit p-acolo ceva si a luat-o la fuga, blana in jos, catre Victor. Victor care statea pe o stanca la marginea prapastiei. Adica in caz de ceva, a sta in fata ursului era egal cu a sari. Si fuge blanosenia naibii cu o viteza de nu v-ati imagina vreodata si inainte de Victor cu vreo 5 metri , vireaza stanga pe un scoc pe care noua ne-a luat 10 minute sa-l coboram. El l-a coborat, Dumniezo stie cum, in 30 de secunde. Toata actiunea s-a desfasurat, privind poza de mai jos, undeva la mijlocul stancii din dreapta.....si cica cand dai de urs sa fugi la vale, ca nu poate sa alerge. =))




Stiam de mult ca treaba e o semi-aberatie, caci nu era prima oara cand ma intalneam cu unul, dar parca nu-mi inchipuiam ca stie sa se dea in halu' asta la vale.
Pana la urma, cu glume, poante si mistouri pe seama blanoseniei am coborat la cabana. Va imaginati ca despre altceva n-am discutat decat despre grohaitul ala, despre cum a topait (caci a vrut sa se ridice in doua picioare) si despre stilul de alergat "ca ghiuleaua" la vale. Aaaa, si despre ce ar fi facut Victor in caz ca blanosenia il lua in colimator.

Poza de grup, dupa faza cu Martinel

Ajunsi  jos, nu mai erau decat Andi si Cipri. Am luat rucsacii mari, am salutat cabanierul si am plecat spre pastravarie. De acolo, in 3 ore eram acasa. Povestile cu ursul au continuat.

Casa lui Cezar pentru 3 zile. In spate Coltul Balaceni, Fereastra Mare, Slanina, Fereastra Mica

Poza de grup

Si un foto-miau frumos facut de Ciri
In concluzie, a fost un weekend foarte fain, in care ne-am simtit foarte bine. Multumim celor de la CPNT pentru invitatie si gazduire. Cu a'sta ocazie le doresc succese (groaznice, cum zice Iulian) si sa ne vedem la anul sanatosi, la urmatoarea aniversare.